Boboteaza este o sarbatoare crestina serbata pe data de 6 ianuarie in fiecare an, inaintea Sfantului Ioan.
Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului.Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei.
În unele sate din sudul tarii există obiceiul ca preoții să arunce crucea în apa raului înghețată. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.
O tradiţie din bătrâni spune că, în noaptea de Bobotează, fetele care doresc să se mărite trebuie să-şi lege pe degetul inelar un fir roşu de lână ori mătase de care să înnoade o rămurică de busuioc luată de la preot şi să pună apoi crenguţa sub pernă, pentru a-şi visa ursitul. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.
Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.
În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește.
De Bobotează, preoţii botează nu numai apele, ci şi oamenii, locuinţele şi întreaga natură.
